Protestele din Belarus au la bază represiunea preşedintelui Lukașenko
Ani de zile, belaruşii au organizat proteste masive de stradă, dar procentul oficial declarat în urma votului pare să fi reprezentat ultima picătură.
De la alegerile prezidențiale din 9 august, mii de belaruşi au ieșit zilnic în stradă pentru a contesta președintele autoritar Alexandr Lukashenko. Duminică, peste 100.000 de oameni s-au adunat la Minsk, pentru a-i cere demisia, acuzând represiunea preşedintelui Lukașenko şi lipsa unei opoziţii pentru acesta.
Protestele au izbucnit după ce au fost anunțate rezultatele alegerilor prezidențiale. Comisia Electorală Centrală a raportat că Lukashenko a obţinut un uluitor 80,1% din voturi.
Alegătorii se simt trădați
Protestatarii nu sunt doar supărați de alegerile falsificate: vor să vadă schimbări politice de anvergură. „Oamenii doresc o autonomie reală și puterea de a-și determina propriul viitor politic”, a declarat protestatarul Felix Krawatzek pentru RFI. “Represiunea preşedintelui Lukașenko trebuie să înceteze, nu mai putem continua aşa”.
„Măsluire masivă de voturi” şi în trecut
Belaruşii îl contestă pe Lukashenko de când acesta a luat puterea în 1994 – singura alegere care nu a fost amenajată în favoarea lui, spun analiștii. La doar o lună de la preluarea controlului, Lukashenko a adus posturile de televiziune sub controlul său. În urma unui referendum din 1996, a dizolvat Parlamentul și Curtea Supremă. El a dobândit puterea de a impune singur legi. Opoziția a fost suprimată încă de atunci.
Regimul lui Lukashenko a folosit tunuri de apă și gaze lacrimogene în ultima săptămână și jumătate contra manifestanţilor. Cel puțin 6.700 de persoane au fost arestate. Forțe guvernamentale au ucis mai mulți protestatari. Se preconizează că mișcarea de protest va continua să crească în zilele următoare.
O opoziție diversă
Mișcarea de protest a început cu tineri belaruşi și a crescut pentru a include oameni de toate vârstele. Acum nu se mai ţine cont de ocupaţia profesională sau vârstă. Rezistența nu se limitează la capitala Minsk.
În ciuda unui număr considerabil de infectări cu coronavirus, regimul a refuzat să impună restricții asupra vieții publice pentru a încetini răspândirea acestuia. Școlile și magazinele au rămas deschise, evenimentele publice încă sunt organizate.
