Ce înseamnă postul pentru alte religii
Pentru orice religie din lume, cea mai veche poruncă a lui Dumnezeu este porunca postului, orânduit de însuși Iisus Hristos. Iată cum este văzut postul de alte religii.
Cea mai importantă perioadă a oricărui credincios este postul. Iată ce înseamnă postul pentru alte relații.
Ce înseamnă postul pentru alte religii
Catolicii însă, se pare că respectă întocmai legile bisericii, mai ales în ceea ce privește abstinența. Biserica le cere membrilor săi să postească în două zile din fiecare an, Miercurea Cenușii și Vinerea Mare. Atunci au voie să mănânce o masă pe săturate, dar nu în exces, plus una, două gustări. Ce pot fi luate la micul dejun, prânz sau seară. Ca un act de penitență, catolicii nu consumă vinerea carne. De asemenea, catolicii trebuie să postească minim o oră înainte de a primi Sfânta Împărtășanie.
Ortodocșii au 12 praznice împărătești
Cei din Biserica luterană și reformată nu țin niciodată post la date fixe, ci văd mai degrabă această perioadă ca pe un exercițiu spiritual. Drept urmare, restricțiile alimentare rămân la latitudinea fiecărui credincios. Deși nu sunt încurajate perioadele de post colectiv, totuși Biserica luterană și reformată încurajează postul individual. Spre deosebire de ortodocşi, care au 12 Praznice împărăteşti şi numeroase cinstiri ale sfinţilor, calvinii au doar cinci sărbători religioase.
E vorba de Adventul, Crăciunul, Intrarea în Postul Paştelui, Paştele (sărbătorit odată cu catolicii) şi Rusaliile. Nici penticostalii sau neoprotestanții nu au perioade de post bine stabilite. Când un credincios decide să se apropie de Dumnezeu și dorește să țină post pentru o problemă gravă pe care o are nu are voie să mănânce nimic. Și nici să bea apă 24 de ore. În ceea ce îi privește pe musulmani, chiar dacă postul are privațiunile sale culinare, aceștia au voie să mănânce și să bea orice, exceptând alcoolului.
Ziua Judecății pentru evrei
Postul arabilor, Ramadamul, durează o lună și se termină cu o sărbătoare care ține trei zile, care poartă numele de Eid Ul Fitr. La zece zile după Anul Nou evreiesc, marcat de credincioșii acestei religii cu mere și miere, urmează Ziua Judecății sau Yom Kippur. Atunci se spune că Dumnezeu hotărăște sentința pentru fiecare persoană în parte, în funcție de păcatele pe care aceasta le are. În cele zece zile care culminează cu Ziua Judecății, evreii trebuie să se căiască pentru păcatele făcute. Și să se roage continuu și țin post negru. Dacă rugăciunile evreilor sunt sincere, se crede că Dumnezeu îi iartă în Ziua Judecății și scrie soarta fiecăruia în Cartea Vieții.
