Actualitate

Se redesenează harta României. Cum va arăta țara noastră după reîmpărțirea teritorială

Advertisment

Se redesenează harta României. Cum va arăta țara noastră după reîmpărțirea teritorială

Asociația Municipiiilor din România (AMR) urmărește finalizarea proiectului care presupune o nouă împărțire administrativă a țării.

Advertisment

Asociația Municipiiilor din România (AMR), condusă de Emil Boc, primarul din Cluj-Napoca, a pus bazele unui proiect de lege ce urmărește „unificarea voluntară” a municipiilor cu unitățile administrativ teritoriale limitrofe. Primul pas este modificarea Codului Administrativ astfel încât să fie prevăzută „unificarea administrativă voluntară”.

Advertisment

Cum urmează să arate „noua România”

Conform acestui document, primarii localităților desființate devin viceprimari ai noii entități, la conducerea căreia va fi primarul localității ce are rangul mai mare. De asemenea, noul consiliu local va fi format până la finalul mandatului dintr-un număr de consilieri egal cu suma numărului de consilieri locali aleși.

Următoarea etapă va fi legată de punerea în practică a unificării. Sunt propuse astfel două variante.

Emil Boc a explicat, la începutul verii, care e ținta acestei schimbări majore. Putem să ne luăm adio de la împărțirea administrativă veche. Unul dintre scopuri ține de zona din Harghita sau Covasna. „În 2011, ca premier am încercat comasarea județelor și cred încă în ea. România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că nu îndeplinim criteriile de populație, cu excepția Sucevei, care are peste 800.000 de locuitori. Județele noastre nu se califică la dimensiunea definiției de regiune în UE.

Pentru asta trebuie să comasăm județele. Atunci le-am comasat în 16 județe, de fapt erau 13, plus trei. Ultimele trei erau Harghita, Covasna și Mureș, pentru că UDMR nu dorise sub nicio formă ca aceste județe să facă parte din alte zone și să își piardă majoritatea. Le-am oferit ultima soluție și să rămână la aceste județe distincte și să le comasăm pe celelalte. Nici acolo UDMR-ul nu a fost de acord și proiectul de regionalizare, pe care l-am avut pe masă, s-a oprit, a spus, atunci primarul Emil Boc.

Care sunt cele două variante luate în calcul

Varianta 1

Referendum local -> Hotărâri ale consiliilor locale -> Proiect de lege privind reorganizarea administrativă a UAT-urilor componente, inițiat de MDLPA

Varianta 2

Referendum local -> Hotărâri ale consiliilor locale -> Proiect de lege privind reorganizarea administrativă a UAT-urilor componente, inițiat de MDLPA. Aplicarea prevederilor art. 100 alin. (2) și (4) din Codul administrativ, privind crearea la nivelul municipiilor de subdiviziuni administrativ teritoriale. Aceasta ar presupune ca la nivelul fiecărui municipiu și comună/comune care doresc/realizează referendum, să se promoveze o lege specială prin care comunele/orașele care s-au unit cu municipiul pot deveni sectoare ale acestuia cu toate atribuțiile prevăzute în legea de reorganizare.

În document, Emil Boc explică necesitatea unificării municipiilor cu localitățile limitrofe

„Urmare a evoluției municipiilor și transformării lor în adevărate centre de dezvoltare, relațiile dintre acestea și celelalte UAT din zona periurbană au devenit din ce în ce mai strânse. Pe de o parte, municipiile au nevoie de un spațiu mai larg pentru dezvoltare și, în același timp ,ele au capacitatea financiară, tehnică și dispun de resurse umane pentru a asigura serviciile publice necesare unei locuiri la nivel european în întreaga zonă de influență.

Pornind de la această necesitate, în ultimii 10-15 ani, în jurul municipiilor, în mod deosebit a celor reședință de județ, s-au înființat zone metropolitane având ca scop dezvoltarea infrastrucurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun.

În cadrul zonelor metropolitane, autoritățile deliberative și executive de la nivelul fiecărui UAT component își păstrează autonomia locală în condițiile legii. Aceasta a condus la o serie de disfuncționalități în activitatea zonelor metropolitane, în mod deosebit legate de luarea deciziilor, precum și de interes, uneori diferit față de realizarea unor lucrări, precum și de prestarea unor servicii publice comune la nivelul zonei respective.”

Advertisment
Advertisment