Actualitate

Adevărul despre “pana de curent din Europa”

În ultimele săptămâni, s-a strecurat în online-ul românesc un subiect care nu a făcut altceva decât să alarmeze publicul, plecând de la o serie de informații care au fost distorsionate ulterior, ca într-un joc de ”telefonul fără fir.”

Dincolo de criza pandemică și de cea politică, românilor le-a mai fost dat să citească și despre un presupus scenariu apocaliptic care ar urma să lovească Europa mai devreme sau mai târziu.

Poate că subiectul ar fi trecut mai degrabă neobservat în presa locală într-un alt context. Însă, având în vedere contextul energetic prin care trece acum nu doar țara noastră, ci întreaga lume, a fost suficientă denaturarea informației de către o sursă, pentru ca mai apoi, alții să intre în joc și să-și panicheze cititorii de bună credință.

Vorbim, așadar, despre presupusa pană de curent care ar urma să lovească Europa în viitorul apropiat. Este un subiect serios, care a fost interpretat în presa locală în fel și chip, astfel încât să se rostogolească la cât mai multe persoane speriate de pericolul aparent iminent. Alarma este dată încă de la nivelul titlurilor; unele publicații folosesc titluri precum ”Europa, la un pas să rămână în beznă totală zile în șir””Austria avertizează: urmează o pană de curent la nivel european””Avertisment de blackout. Pană de curent în toată Europa. Nu se pune problema dacă se va întâmpla, ci când. Ce trebuie să aveți în casă”, sau pentru a merge mai departe în alimentarea fricii: ”Blackout în Europa! Pană de curent uriașă. Armata a intervenit deja: Pregătiți-vă!”

Cu astfel de titluri își sperie unele dintre publicațiile autohtone publicul, care citește lucruri la fel de alarmante și în conținutul articolelor.

Care sunt mesajele de la care a pornit isteria din online-ul românesc?

”Fără foc nu iese fum”, spune o vorbă românească, iar această zicală simplă, din popor, se aplică și în acest caz. Astfel, rădăcina discuțiilor despre un eventual blackout pornește chiar din Austria și chiar de la Ministerul Apărării.

Totuși, ce s-a întâmplat în Austria este, de fapt, o campanie de conștientizare a unui potențial pericol. Fiecare stat din lume își pregătește cetățenii pentru astfel de pericole și desfășoară, ocazional, astfel de campanii pentru a aduce în atenția publică potențialul anumitor dezastre. Nici România nu face excepție de la această regulă a campaniilor de conștientizare, iar cel mai la îndemână exemplu pentru publicul autohton este cel referitor la cutremure.

Pericolul cutremurului este unul real în România, având în vedere zona seismică Vrancea, care zguduie teritoriul țării destul de puternic o dată la câteva decenii. Campania ”Nu tremur la cutremur” este desfășurată de către Ministerul de Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Campania referitoare la cutremure are și un site oficial cu resurse, dar și cu precizări de la MAI, care arată că seismele mici și moderate din România devin prilejul unor ”subiecte de top” în presă, astfel că ”au fost transmise către populație informații discordante cu privire la  măsurile şi modul de comportare cu prilejul unui astfel de eveniment.”

O situație similară s-a întâmplat acum în Austria, care ia în calcul eventualitatea unei pene de curent. Desigur, vorbim despre un scenariu cu probabilitate non-zero, dar care este foarte puțin posibil.

Mesajul oficial se găsește pe pagina de internet a Ministerului Apărării din Austria, responsabil pentru desfășurarea campaniilor de conștientizare în rândul publicului.

Campanie este denumită ”Blackout, și apoi?”, fiind însoțită de textul ”Ghid pentru provizii în eventualitatea unei pene de curent la nivel european.” Forțele armate austriece întreabă retoric dacă ”ai un plan B?” și discută ulterior despre faptul că ”experții se așteaptă la un blackout în următorii cinci ani.”

Campania de conștientizare are și un videoclip prin care arată ce s-ar putea întâmpla în Austria, dar și modul în care vor răspunde instituțiile de forță pentru a mitiga impactul unei asemenea pene de curent. Astfel, vedem că mai degrabă Ministerul Apărării din Austria vrea să își asigure cetățenii că are resursele necesare pentru a trece peste o pană de curent, având, în primul rând, generatoare alternative pentru a putea asigura comunicațiile de urgență. Videoclipul continuă să arete modul de colaborare între instituțiile statului, dar arată și scene dintr-o gospodărie obișnuită, unde locatarii sunt pregătiți pentru pana de curent.

Armata despre care titrează unele publicații că ar fi intervenit este, de fapt, prezentată ca având disponibilitate imediată cu resursă umană și materială în gestionarea crizei. Austriecii sunt conștienți de faptul că instituțiile vor fi la capacitate maximă și că au nevoie de un sprijin extra, iar militarii sunt pregătiți la datorie. Armata este pregătită să ofere sprijin în furnizarea de apă potabilă și de acces la combustibil, având în vedere că pompele de benzină și de motorină nu pot funcționa fără curent electric.

Privind videoclipul, vei înțelege mai bine ce a intenționat guvernul austriac să facă. Poate mai simplu este dacă ai în vedere și videoclipuri de la simulări de dezastru din România: instituțiile critice ale statului desfășoară astfel de scenarii ocazional, iar mai jos poți vedea câteva videoclipuri similare. Unul dintre ele este cel pe care l-ai văzut și la televizor, vizavi de eventualitatea unui cutremur, în vreme ce altele sunt filmări din timpul exercițiilor.

Isteria din România s-a bazat și pe afirmații făcute de ministrul apărării din Austria, Klaudia Tanner.

Declarațiile ministrului austriac al apărării, scoase din context

La jumătatea lui octombrie, Tanner lansa campania de conștientizare ”Blackout – ce să faci când nimic nu mai funcționează”, moment în care arăta că ”Austria nu este o insulă binecuvântată, ci o țară din inima Europei. Asta înseamnă că trebuie să ne pregătim pentru un blackout în viitorul apropiat.”

Ministrul afirma că ”prin campania noastră, vrem să facem populația conștientă de acest posibil pericol, iar în același timp, dorim să oferim informații pentru pregătirea în fața celor mai negre scenarii. O pană de curent în toată Austria poate avea loc oricând, iar armata se pregătește cât mai bine pentru aceasta.”

Cei de la Kronen Zeitung i-au luat un interviu Klaudiei Tanner, pe care o întreabă de ce avertizează cu privire la blackout: ”Acum câțiva ani, armata a avertizat despre apariția unei pandemii, iar acum suntem în mijlocul uneia. De ceva vreme, am început să avertizăm și referitor la un blackout, deoarece întrebarea nu este dacă va veni, ci când va veni.”

Ziariștii i-au transmis ministrului apărării că declarațiile sale și campania din Austria au cauzat o vervă internațională, întrebând ulterior de ce s-a întâmplat asta: ”Penele de curent au devenit probleme ce traversează granițele unei țări. Astfel că răspunsul trebuie să fie unul internațional. Trebuie să ne pregătim de un dezastru în UE.”

Tanner mai arată că rolul armatei este cel de a proteja infrastructura critică și de a susține republica. Astfel, forțele armate vor sprijini pompierii, ambulanța și poliția în caz de dezastru.

Totodată, mai trebuie menționat faptul că această campanie de conștientizare și promovarea armatei austriece vin în contextul transformării energetice a instituției, după cum notează Wiener Zeitung. Astfel, până în 2025, nu mai puțin de 100 de unități militare din Austria vor deveni independente energetic (dar și din alte puncte de vedere: combustibil, hrană, apă), tocmai pentru a putea sprijini statul în cazul unui blackout. Planul se materializează acum, după ce a fost propus de Klaudia Tanner în ianuarie 2020, odată ce aceasta a preluat șefia ministerului apărării.

Așadar Austria își pregătește capacitățile de răspuns în caz de dezastru și informează și populația cu privire la asta, dar și referitor la ce ar trebui să facă în pregătirea unui asemenea scenariu. Li se vorbește despre provizii de alimente neperisabile care să ajungă pentru perioade de până la 14 zile.

Ce s-a întâmplat în Austria și cum a fost prezentată informaţia în România

Publicațiile online autohtone au luat de ici, de colo și au încropit materiale folosindu-se mai degrabă de afirmații scoase din context și forțate pentru a crea narativa unei pene de curent iminente, care va lovi și România.

Astfel, unii dintre jurnaliști au scris că ”blackout este cuvântul care dă fiori multor europeni în ultimele zile”, bătând totodată apropouri către autoritățile autohtone: ”România nu a făcut nimic până acum pentru a asigura funcționarea instituțiilor esențiale și a spitalelor.”

Alții spun că ”din Austria vine o veste înspăimântătoare” și că ”Klaudia Tanner a avertizat că urmează, în foarte scurtă vreme, o avarie uriașă în sistemul energetic european.”

O altă publicație transmite că ”urmează o pană de curent de dimensiuni catastrofale, la nivel european”, iar alta că ”se anunță o pană majoră de curent în toată Europa! O țară și-a anunțat deja populația de ce o să se întâmple și a cerut ajutorul Armatei.”

”Europa ar putea rămâne în perioada imediat următoare fără curent electric pentru o perioadă cuprinsă între o zi și o săptămână””O veste teribilă vine din Austria pentru întreg continentul, după ce ministrul apărării, Klaudia Tanner, a avertizat populația că urmează, în foarte scurtă vreme, o avarie uriașă în sistemul energetic european.”

Consultând sursele românești referitoare la acest articol, vei remarca faptul că o bună parte din informație a fost preluată ”pe nemestecate” dintr-o sursă comună. Multe fragmente se repetă, pe alocuri nici măcar rescrise, iar cosmetizările din fiecare articol sunt precum cele citate anterior, gândite astfel încât să sperie cititorii.

Se poate remarca și faptul că publicațiile reputate din străinătate nu au ”informat” cititorii despre astfel de scenarii. Cel mai probabil, autorii români au preluat nu din Austria informațiile rostogolite în presă, ci din Spania, unde publicul a fost expus acelorași mesaje și unde s-a creat chiar o isterie în rândul populației.

Spaniolii s-au speriat de eventualitatea unei pene de curent, astfel că au dat iama în magazine să-și facă provizii. Au început să cumpere seturi de butelii și aragaze portabile, baterii și alte cele, pentru a fi pregătiți de blackout. S-a înregistrat și o explozie a cererii pentru baterii R20, cu care funcționau modelele destul de vechi de lanterne – semn că oamenii au început să scotocească prin debarale.

Totuși, compania energetică din Spania, Red Electrica Espanola, a dat asigurări că un blackout precum cel din Austria este improbabil în peninsulă. Cu siguranță, autoritățile române ar putea analiza problema apărută și în presa locală și ar putea face un efort similar de informare corectă a populației pentru a preveni panica nejustificată.

Potențialul de panică al populației este speculat și de anumiți comercianți online. Unul dintre aceștia a trimis în cursul zilei de 2 noiembrie un newsletter intitulat ”Și tu cauți generator de curent?” – în care face reclamă la mai multe generatoare, strecurate printre telefoane, laptopuri și procesoare.

Contextul sensibil în care în online se publică articole care panichează populația

Așa cum menționam și la începutul articolului, poate că subiectul n-ar fi căpătat atât de multă popularitate dacă n-ar fi apărut în contextul dificil al crizei energetice din Europa și din restul lumii. FANATIK a relatat pe larg care sunt cauzele problemelor cu care se confruntă continentul în prezent, fiind vorba despre un cumul de factori naturali și antropici care au dus la apariția crizei. Situația s-ar putea ameliora, totuși, în lunile următoare; la nivel european, se întrevede deja un trend ușor descrescător al prețurilor la curent și gaze, după maximele atinse în ultimele săptămâni.

Totodată, informațiile de acum apar și pe fondul unor incidente reale ce au avut loc în ultimele luni, în diverse zone ale lumii. China s-a confruntat cu mai multe pene de curent sporadice în mai multe zone ale țării, astfel că a trebuit să limiteze consumul industrial de energie. Mai răsunător este exemplul Libanului, care a rămas în beznă totală timp de 24 de ore, la începutul lunii octombrie. Astfel, este lesne de înțeles că opinia publică este mult mai sensibilă la un subiect legat de o pană de curent continentală.

Scurtă recapitulare a isteriei ”blackout”

În loc de concluzie, se cuvine o recapitulare a situației create în jurul potențialei pene de curent pentru care Austria se pregătește:

  • În ianuarie 2020, noul ministru al apărării din Austria, Klaudia Tanner, și-a asumat modernizarea armatei și asigurarea independenței a peste 100 de unități militare principale.
  • Modernizarea a început prin asigurarea eficienței energetice a acestor unități.
  • Europa se confruntă cu un context energetic dificil, datorită exploziei prețurilor la gaze și curent electric.
  • În octombrie 2021, ministerul apărării a demarat o campanie de conștientizare cu privire la un potențial blackout.
  • Campania prezintă modul în care s-a pregătit armata pentru a asigura ordinea în Austria și cum ar trebui să se pregătească și populația.
  • Declarațiile Klaudiei Tanner au intrat în vizorul unor publicații terțe, care au preluat în mod alarmist anumite afirmații făcute de ministru.
  • Informația a ajuns în presa spaniolă, ducând la o mică isterie în rândul populației din peninsula iberică.
  • Din sursele terțe, știrea a ajuns și în România, fiind preluată de mai multe publicații.
  • Având în vedere contextul energetic european și criza prețurilor din industrie, a fost propagat un subiect cu insinuări false.
  • Jurnaliștii români au preferat să trateze subiectul în mod alarmist, cu avertizări sumbre pentru cititori.
  • Multă informație a fost preluată în masă de site-uri, fiind amestecată cu avertismente trunchiate și scoase din context.
  • Subiectul a devenit extrem de popular în România, într-atât încât alte publicații au început să detalieze despre ce ar fi vorba, de fapt.
  • Blackout a devenit un cuvânt de ordine în ultimele zile, fiind necesare lămuriri din partea autorităților competente din România.

Rămâne de văzut cum va evolua subiectul în România și dacă vor exista și în țară creșteri ale vânzărilor unor produse alimentare de bază sau ale altor resurse, precum bateriile sau buteliile pentru arzătoare. Cert este că răul a fost deja făcut, iar demontările afirmațiilor alarmiste făcute de unele publicații ar putea să nu ajungă la tot publicul.


TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: