Focar de tensiune la Donbas. Ce ar putea declanşa războiul ruso-ucrainean
Mai mult decât o invazie deschisă a Rusiei în Ucraina, capitalele europene se tem că Kievul ar putea fi atras într-o confruntare cu separatiştii pro-ruşi din regiunea separatistă Donbas, comentează AFP într-un articol publicat miercuri pe platforma media EDNH.
Potrivit unor înalţi oficiali europeni, aliaţii occidentali au avertizat Moscova că orice provocare în această zonă – chiar dacă nu sunt implicate trupe ruseşti în uniformă – ar declanşa şi răspunsul masiv de sancţiuni pe care îl pregătesc. Şi, separat, l-au îndemnat pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să nu permită ca forţele sale să fie atrase în lupte mai intense de orice acţiuni susţinute de Rusia pe linia de front tensionată.
Avertismentele de la Bruxelles, în urma discuţiilor europene cu lideri ai NATO şi SUA, au venit în momentul în care Ucraina a anunţat că forţele sale au dezmembrat o reţea de sabotori care ar fi fost „coordonată de servicii speciale ruseşti”. Acest lucru va spori îngrijorarea că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pregăteşte terenul pentru o confruntare pe care o va folosi ca justificare pentru a lansa o operaţiune mai amplă împotriva Ucrainei.
„Nimeni nu ştie dacă Putin a luat o decizie de a interveni şi care ar fi elementul declanşator”, a declarat ziariştilor un oficial european de rang înalt. „Dar suntem în alertă maximă de acum până la sfârşitul lunii februarie”.
Moscova a desfăşurat peste 100.000 de soldaţi susţinuţi de tancuri, artilerie, baterii de rachete şi aviaţie la graniţa cu Ucraina. Marţi, a lansat exerciţii militare în regiunea ucraineană Crimeea, pe care o ocupă din 2014. Iar guvernul lui Putin este acuzat de Kiev şi de Occident că deţine controlul efectiv al miliţiilor separatiste pro-ruse din Donbas, care include regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk.
Parlamentul de la Moscova ar urma să dezbată o propunere de a-i cere lui Putin să recunoască republicile ca fiind independente, ceea ce experţii se tem că ar putea fi un preludiu la desfăşurarea de forţe regulate ruseşti acolo.
Kremlinul a acuzat Statele Unite de „escaladarea tensiunilor” şi a avertizat asupra riscului ca Kievul să lanseze el însuşi o ofensivă împotriva regiunilor pro-ruse.
Rusia trece la ameninţări la adresa Moldovei: „Să renunţe la asemenea afirmaţii şi să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile ruso-moldoveneşti”
Săptămâna trecută, şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat în faţa deputaţilor europeni că este „îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”.
Statele Unite şi aliaţii lor europeni insistă că sunt uniţi în hotărârea lor de a impune „consecinţe masive” Rusiei în cazul în care acumularea de trupe se transformă într-o invazie.
Marţi, la o zi după discuţiile dintre miniştrii europeni de externe de la Bruxelles şi după o convorbire telefonică între liderii europeni şi preşedintele american Joe Biden, oficialii au declarat că un atac în Donbas ar fi suficient pentru a declanşa acelaşi răspuns.
„Regiunea va fi teatrul unor imense provocări, iar liderii ucraineni au fost îndemnaţi să nu facă nimic care să poată fi folosit ca atare de Moscova”, a declarat un diplomat european. „Trebuie să învăţăm lecţiile din ceea ce s-a întâmplat în Georgia în 2008”, a avertizat el.
În 2008, Rusia a folosit ocazia unei ofensive georgiene împotriva propriei sale regiuni separatiste Osetia de Sud pentru a ocupa ea însăşi teritoriul şi a-i recunoaşte independenţa.
Zelenski, al cărui guvern a încercat să minimalizeze avertismentele de invazie iminentă din partea oficialilor americani, a promis că nu va cădea în capcana provocărilor ruseşti.
– Sancţiuni fără precedent –
Înaltul oficial european a explicat: „UE va impune sancţiuni după orice agresiune armată în Ucraina, care ar putea lua mai multe forme şi care nu implică neapărat trupe ruseşti”. Acest mesaj, a spus el, a fost transmis Moscovei în cadrul discuţiilor care au avut loc între trimişii NATO şi cei ai Rusiei şi la OSCE. Statele membre ale UE sunt reprezentate în ambele organisme.
Conturul eventualului regim de sancţiuni din partea Bruxelles-ului se va baza pe cel impus după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, dar va fi extins la un nivel „nemaivăzut până acum”, după cum a declarat ministrul danez de externe, Jeppe Kofod.
Aproximativ 46% din veniturile Rusiei provin din vânzările de petrol şi gaze, iar Europa este principalul său client. Se aşteaptă ca măsurile care vizează sectorul energetic al Moscovei şi legăturile financiare cu Occidentul să fie afectate puternic.
Dar sancţiunile ar avea, de asemenea, un efect de recul asupra economiei europene. Ungaria este văzută ca fiind simpatizantă a Kremlinului, iar Germania, un cumpărător important de gaz rusesc, este îngrijorată de o criză energetică.
Urmează discuţii intense la Bruxelles, pe măsură ce este alcătuit pachetul final de sancţiuni, dar oficialii susţin că diviziunile UE se vor topi în urma şocului provocat de o acţiune a Rusiei – şi speră ca Putin să primească mesajul.
„Există o unitate între europeni şi Statele Unite pentru a desfăşura, la un moment dat, un set de sancţiuni considerate ca fiind disuasive”, a declarat marţi ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian.
Cu toate acestea, Bruxelles-ul ştie că – după ce şi-a jucat cartea cu o consolidare masivă a trupelor – Putin are o fereastră îngustă pentru a acţiona sau a da înapoi. Rampa de ieşire, în cazul în care decide să evite sancţiunile, nu este clară, conchide AFP.
O intervenţie militară rusă în Ucraina va avea consecinţe şi costuri enorme, avertizează preşedintele Comisiei de afaceri externe a PE
Orice intervenţie militară rusă în Ucraina va avea consecinţe şi costuri enorme, iar Uniunea Europeană este fermă şi unită în a condamna intimidările Rusiei la adresa Ucrainei şi tentativele ruse de a submina securitatea şi democraţia europene, a declarat joi seară preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European (AFET), David McAllister, într-o conferinţă de presă.
În perioada 30 ianuarie – 2 februarie, o delegaţie a Parlamentului European va efectua o misiune ad-hoc în Ucraina, în contextul tensiunilor din regiune. Delegaţia europarlamentară va fi condusă de preşedintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET), David McAllister (grupul PPE) şi preşedintele Subcomisiei pentru securitate şi apărare (SEDE), Nathalie Loiseau (grupul Renew Europe) şi va include alţi şase membri ai AFET şi SEDE.
”Prin această misiune ad-hoc, Parlamentul European este hotărât să-şi îndeplinească rolul său de a promova diplomaţia şi de a comunica poziţia unită europeană şi, de asemenea, să arate solidaritatea noastră cu cetăţenii ucraineni în această perioadă plină de incertitudine”, a spus McAllister.
Potrivit acestuia, vizita delegaţiei PE la Kiev este doar o mică parte a eforturilor pentru detensionarea situaţiei actuale a securităţii de la frontiera ruso-ucraineană şi pentru a se evita ”consecinţe dezastruoase” ale unui posibil război în Ucraina.
”Integritatea teritorială a Ucrainei nu este negociabilă. Încercările ruse de a crea din nou linii de divizare pe continentul european subminează fundamentele esenţiale şi principiile pe care este construită securitatea europeană. Sferele de influenţă nu aparţin secolului XXI”, a subliniat eurodeputatul german, care a precizat că atitudinea agresivă a Rusiei a consolidat parteneriatul dintre Europa şi aliaţii săi transatlantici.
”Suntem alături de partenerii noştri ucraineni. Ca Uniune Europeană, dorim să apărăm securitatea în Europa, prin diplomaţie, prin dialog şi pe baza dreptului internaţional. Aceasta include suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială ale tuturor statelor. Uniunea Europeană rămâne deschisă pentru un dialog serios cu Moscova pe probleme de securitate, dar suntem şi vom rămâne fermi în privinţa opţiunilor”, a accentuat David McAllister.
La rândul său, preşedintele SEDE Nathalie Loiseau a explicat că problema securităţii Europei este una centrală, care nu poate fi soluţionată fără europeni, aşa cum problema securităţii Ucrainei nu poate fi rezolvată fără ucraineni.
Ea a adăugat că vizita delegaţiei PE îşi propune să transmită un mesaj de solidaritate şi sprijin pentru Ucraina.
”Uniunea Europeană pregăteşte posibilitatea unor sancţiuni masive şi fără precedent în cazul în care Rusia ar acţiona militar. Nu sunt vorbe în vânt, există deja sancţiuni la adresa Rusiei, toţi europenii au fost foarte clari cu privire la disponibilitatea lor de a merge mult mai departe (cu sancţiunile, n.red.) dacă Rusia continuă atitudinea răuvoitoare faţă de Ucraina”, a spus Loiseau.
Referitor la apropiata vizită a premierului ungar Viktor Orban la Moscova, eurodeputata franceză a subliniat că dialogul cu Rusia este necesar, dar şi-a exprimat speranţa că şeful executivului ungar ”îşi va da seama care este miza şi va rămâne alături de mesajul de unitate al UE”.
SUA şi NATO au respins miercuri solicitările cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii NATO şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute în mod serios cu Rusia în legătură cu temerile sale privind securitatea.
Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997.
Consultările dintre Moscova şi Washington începute pe 10 ianuarie asupra acestor solicitări nu au condus la o înţelegere, în timp ce oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile cererile Rusiei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.
