Rusia cere ca trupele NATO să părăsească România şi Bulgaria. Şedinţă de urgenţă la Cotroceni

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.

„Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România”, a menţionat MAE rus.

Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni, vineri, cu prim-ministrul Nicolae Ciucă pentru a discuta situaţia de securitate de pe Flancul Estic, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Întâlnirea va avea loc la ora 13,00, la Palatul Cotroceni. Şeful statului a salutat, joi, anunţurile preşedinţilor SUA, Joe Biden, şi Franţei, Emmanuel Macron, cu privire la prezenţa militară consolidată a NATO pe Flancul Estic.

„Salut anunţul explicit al preşedintelui Joe Biden privind creşterea prezenţei militare a SUA în România, pe Flancul Estic, dacă situaţia de securitate se deteriorează şi mai mult. Parteneriatul Strategic România-SUA şi solidaritatea NATO sunt foarte puternice”, a scris Iohannis pe Twitter.

De asemenea, şeful statului a vorbit de anunţul omologului francez, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea Franţei de a participa cu trupe NATO pe teritoriul României.

„Salut călduros anunţul preşedintelui Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Franţei de a participa la prezenţa militară întărită a NATO în România. Parteneriatul Strategic România-Franţa va fi astfel întărit pe Flancul Estic, în regiunea Mării Negre”, a fost mesajul lui Iohannis pe Twitter.

Diplomaţi de rang înalt din SUA şi Rusia se întâlnesc la Geneva pentru a discuta tensiunile din Ucraina

Secretarul de stat american Antony Blinken a sosit la Geneva pentru discuţii cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după o trecere prin Europa menită să consolideze angajamentele aliaţilor americani de a sancţiona Rusia dacă aceasta va continua cu o invazie în Ucraina.

Speranţele Washingtonului de a construi un front de opoziţie faţă de Moscova au fost îngreunate de comentariile preşedintelui american Joe Biden la o conferinţă de presă de miercuri, în care a prezis că Rusia va „intra” în Ucraina şi a spus că Moscova va plăti scump.

Rusia a masat zeci de mii de soldaţi la graniţa cu Ucraina, iar statele occidentale se tem că Moscova plănuieşte un nou asalt asupra unei ţări pe care a invadat-o în 2014 pentru a anexa peninsula Crimeea. Rusia neagă că plănuieşte un atac, dar spune că ar putea lua măsuri militare nespecificate dacă nu este îndeplinită o listă de cereri, inclusiv o promisiune din partea NATO de a nu primi niciodată Ucraina în organizaţie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre comentariile lui Biden, a declarat că Rusia a primit avertismente similare de cel puţin o lună. „Credem că acestea nu contribuie în niciun fel la dezamorsarea tensiunii care a apărut acum în Europa şi, mai mult, pot contribui la destabilizarea situaţiei”, a declarat Peskov.

Miercuri, la Kiev, Blinken a încercat să reasigure Ucraina de sprijinul Statelor Unite. Blinken, înainte de a se întâlni joi la Berlin cu oficiali germani, francezi şi britanici, a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea ordona o invazie iminentă.

Adjunctul lui Blinken, Wendy Sherman, şi adjunctul lui Lavrov, Serghei Ryabkov, s-au întâlnit de asemenea la Geneva săptămâna trecută, unde ambele părţi au expus poziţii aparent ireconciliabile.

Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy s-a adrest joi pe Twitter „marilor puteri” amintindu-le că nu există incursiuni minore şi naţiuni mici. „La fel cum nu există victime minore şi durere mică din cauza pierderii celor dragi”.